GrileMAIAcademia de Poliție: media de admitere = 0,4 × proba fizică + 0,6 × proba scrisă
Regulamentul de admitere pentru studiile de licență, sesiunea 2026, o spune textual la art. 67 alin. (1): „Media de admitere se calculează ca medie ponderată între nota obținută la proba de evaluare a performanței fizice (pondere 0,4) și nota la proba scrisă de evaluare a cunoștințelor (pondere 0,6), cu două zecimale, fără rotunjire.” Alineatul (2) adaugă pragul: media de admitere nu poate fi mai mică de 5.
Ce înseamnă în cifre
Un candidat cu 9 la scris și 6 la sport are media 0,4 × 6 + 0,6 × 9 = 7,80. Unul cu 8 la scris și 9 la sport are 0,4 × 9 + 0,6 × 8 = 8,40 — și trece înaintea primului, deși a luat mai puțin la grilă.
Pragurile care te scot din concurs
La proba scrisă îți trebuie minimum nota 5 la fiecare disciplină în parte, nu doar în total. Media finală trebuie să fie cel puțin 5, iar în listele finale intri doar declarat apt medical (art. 78).
La medii egale: criteriile de departajare (art. 76)
Pentru Facultatea de Poliție se aplică, în această ordine: (a) nota corespunzătoare timpului obținut la proba de evaluare a performanței fizice; (b) nota la Limba română; (c) nota la Istorie; (d) media de la examenul național de Bacalaureat. La Facultatea de Pompieri, ordinea e: nota de la proba fizică, apoi Algebră și Elemente de Analiză Matematică, apoi Fizică, apoi media de la Bacalaureat.
Observă că primul criteriu de departajare e tot proba sportivă. La medii egale, secundele de pe traseu decid cine intră.
Școlile de agenți și de subofițeri: nota finală = media aritmetică
La școlile postliceale ale M.A.I. — agenți de poliție (Câmpina, Cluj-Napoca), jandarmi (Fălticeni, Drăgășani), frontieră (Oradea), pompieri (Boldești) — modelul e diferit, dar concluzia e aceeași: proba fizică se notează și intră în medie. Potrivit anunțului oficial al sesiunii:
| Proba | Cum se notează | Rol în nota finală |
|---|---|---|
| Evaluarea performanței fizice | note de la 5 la 10, sau „Nepromovat” | trebuie promovată ca să poți susține proba scrisă; nota intră în medie |
| Proba scrisă de evaluare a cunoștințelor | note de la 1 la 10, minimum 5 | intră în medie |
| Nota finală | media aritmetică a celor două note — adică proba sportivă cântărește 50% | |
Sunt declarați admiși candidații apți medical, în ordinea descrescătoare a notelor finale, până la ocuparea locurilor. Structura probei scrise la școli (90 de întrebări: 40 română, 20 legislație M.A.I., 15 educație civică și logică, 15 limbă străină) e detaliată în ghidul de admitere la școala de poliție.
Ce schimbă asta în planul tău de pregătire
Dacă sportul valorează 40% la Academie și 50% la școli, atunci o oră de traseu aplicativ poate aduce mai multe zecimi decât o oră în plus de grile — mai ales dacă la sport ești pe 6, iar la grilă deja pe 9. Regula practică: ridică întâi nota cea mai mică, nu pe cea la care ești deja bun. Baremele și probele: probele sportive la admiterea în Poliție.
Asta nu scade importanța grilei — rămâne 60%, respectiv 50%, și e singura parte pe care o poți urca previzibil, întrebare cu întrebare. Diferența dintre doi candidați se joacă des pe câteva grile, deci nu există materie „mică”.
Unde verifici pentru sesiunea ta
Formulele de mai sus sunt cele din documentele sesiunii 2026. Metodologia se poate schimba de la un an la altul, așa că înainte de înscriere citește regulamentul sesiunii tale: pentru Academie pe admitere.academiadepolitie.ro, pentru școli în anunțul publicat de inspectoratul unde depui cererea și pe hub.mai.gov.ro. Calendarul complet, cu datele oficiale: calendarul admiterii; unde apar listele și ce urmează după afișare: rezultatele admiterii.
Exersează partea care se poate măsura
- 162 de teste oficiale ale Academiei (2010–2026) și 44 de sesiuni reale ale școlilor, cu cheile de corectare.
- 114.000+ grile de antrenament, cu explicații și articolul de lege citat la materiile juridice.
- Simulări cronometrate pe formatul real — 90 sau 150 de întrebări, cu timpul de la examen.
- Gratuit: câte 30 de întrebări în fiecare materie și 12 teste oficiale complete, fără card.
Gestionarea timpului în ziua examenului
La un test grilă, punctajul se pierde în două feluri: prin ce nu știi și prin ce știai, dar n-ai mai apucat. Al doilea mod e complet evitabil, cu o strategie simplă de parcurgere:
- Prima trecere, pentru punctele sigure: rezolvă întâi întrebările la care răspunsul îți e clar. Nu lăsa o grilă grea să-ți mănânce minutele altora trei pe care le știai.
- A doua trecere, pentru cele lăsate în urmă: revino la întrebările marcate, cu calmul dat de faptul că punctele sigure sunt deja puse.
- Fă-ți repere de timp: știi din metodologie câte întrebări are testul tău — vezi și pagina despre numărul de întrebări pe concursuri — deci poți calcula din start ritmul mediu pe întrebare și verifica la fiecare sfert de test dacă ești în grafic.
- Păstrează un tampon la final pentru verificarea foii de răspuns: o transcriere greșită costă exact cât o grilă neștiută.
Greșeli care costă puncte — dincolo de cunoștințe
- Citirea grăbită a cerinței. Formulările cu „nu este adevărat că…” sau „care afirmație este falsă” prind anual candidați bine pregătiți. Subliniază mental cuvântul-cheie înainte să te uiți la variante.
- Schimbarea răspunsului pe emoție. Modificarea în ultima clipă, fără un argument concret, strică mai des decât repară. Schimbă doar dacă îți amintești efectiv de ce prima alegere era greșită.
- Blocajul pe o singură grilă. Orgoliul de a o rezolva „acum” e scump plătit — la punctaj, toate întrebările valorează de regulă la fel, indiferent cât de grele par în sală.
- Necunoașterea regulilor de punctare. Citește în metodologie cum se punctează testul tău și decide-ți din timp strategia — nu improviza în sală.
- Completarea neglijentă a foii de răspuns. Decalarea unui rând sau marcarea ambiguă a unei variante transformă răspunsuri corecte în puncte pierdute. Exersează și partea „mecanică” a testului, nu doar conținutul.
Cum îți duci scorul de la „variabil” la „stabil”
Un scor mare o singură dată poate fi noroc; admiterea se ia cu un scor mare repetabil. Drumul într-acolo arată cam așa: după fiecare simulare cronometrată, împarte greșelile în două categorii — lacune de cunoștințe (nu știai materia) și erori de execuție (grabă, neatenție, timp prost gestionat). Primele se repară cu antrenament țintit pe capitolul respectiv; celelalte, cu disciplină de parcurgere la următoarea simulare. Repetă ciclul până când diferența dintre cea mai bună și cea mai slabă simulare a ta devine mică: abia atunci scorul e al tău, nu al zilei. Statisticile pe materii îți arată obiectiv unde mai pierzi puncte.
Nota bună la grilă nu ajunge singură
Grila cântărește mult — 60% la Academie, 50% la școli — dar nu decide singură ierarhia: restul îl dă nota de la proba sportivă. Iar în concurs intri doar dacă treci de condițiile de înscriere și de etapele strict eliminatorii — examinarea medicală și evaluarea psihologică, care nu aduc puncte, dar te pot scoate din listă în orice moment. Verifică-le devreme, rezolvă partea administrativă din timp și ține pregătirea fizică în paralel cu grilele — la medii egale, tot timpul de pe traseu e primul criteriu de departajare. Cel mai trist mod de a rata un concurs nu e o notă mică — e o notă mare care nu mai apucă să conteze din cauza unei etape tratate cu superficialitate.
Calculatorul de medie
Îți introduci nota de la traseu și răspunsurile corecte (sau, la Academie, notele de la fizic și scris) și vezi media, plus câte răspunsuri îți trebuie pentru media dorită: calculator medie admitere Poliție 2026.
Academia de Poliție 2026, în cifre
Ultimul admis pe locurile comune a avut 8,28 la Poliție și 8,50 la Drept; la Poliție au fost 9,75 candidați pe loc. Toate specializările: ultima medie la Academia de Poliție 2026 · locuri și candidați pe loc · rezultatele 2026: sportul, scrisul, contestațiile.
Concurența 2026 la școlile MAI
Câți candidați sunt pe un loc la Câmpina, Cluj-Napoca, Drăgășani și Fălticeni, din listele oficiale, pe județe, pe limbi și pe locurile pentru minorități: concurența la școala de poliție 2026 · ce înseamnă codul de pe liste: codul unic de candidat.
Întrebări frecvente
Cum se calculează media de admitere la Academia de Poliție?
Ca medie ponderată: 0,4 × nota de la proba de evaluare a performanței fizice + 0,6 × nota de la proba scrisă, cu două zecimale și fără rotunjire (art. 67 din regulamentul de admitere 2026). Media nu poate fi mai mică de 5, iar la proba scrisă îți trebuie minimum 5 la fiecare disciplină.
Proba sportivă e doar eliminatorie?
Nu. La Academia de Poliție nota de la proba fizică intră în media de admitere cu pondere 0,4, iar la școlile de agenți și de subofițeri nota finală este media aritmetică dintre proba fizică și proba scrisă — deci sportul cântărește acolo 50%. În ambele cazuri proba trebuie și promovată.
Cum se calculează nota finală la școala de agenți de poliție?
Ca medie aritmetică între nota de la proba de evaluare a performanței fizice (notată de la 5 la 10, sau „Nepromovat”) și nota de la proba scrisă (de la 1 la 10, minimum 5). Sunt declarați admiși candidații apți medical, în ordinea descrescătoare a notelor finale.
Ce se întâmplă dacă doi candidați au aceeași medie?
La Facultatea de Poliție se aplică succesiv: nota corespunzătoare timpului de la proba fizică, nota la Limba română, nota la Istorie, apoi media de la Bacalaureat (art. 76). La Facultatea de Pompieri, după proba fizică urmează Algebră și Elemente de Analiză Matematică, apoi Fizică, apoi Bacalaureatul.
Contează media de la Bacalaureat?
Doar ca ultim criteriu de departajare, dacă doi candidați ajung la aceeași medie de admitere și criteriile dinaintea ei nu i-au departajat. În rest, media de concurs vine din proba fizică și proba scrisă.
Cum îmi împart timpul în ziua examenului?
Rezolvă întâi întrebările sigure, marchează-le pe cele grele și revino la ele în a doua trecere. Calculează-ți din start ritmul mediu pe întrebare, verifică-l periodic și păstrează minute la final pentru verificarea foii de răspuns.
Merită să schimb răspunsul dacă am dubii la recitire?
Doar dacă îți amintești concret de ce prima alegere era greșită. Schimbarea pe emoție, fără argument, strică mai des decât repară — iar la simulări poți testa singur cum funcționează asta la tine.
Ce înseamnă un scor „stabil” la simulări și de ce contează?
Un scor mare repetabil, nu unul obținut o singură dată: diferența dintre cea mai bună și cea mai slabă simulare a ta trebuie să devină mică. Împarte greșelile în lacune de materie și erori de execuție și repară fiecare categorie separat, de la o simulare la alta.
Pot pierde admiterea chiar dacă am notă mare la grilă?
Da, dacă pici o etapă eliminatorie sau nu îndeplinești condițiile de înscriere — nota contează doar pentru cine parcurge valid tot concursul. Verifică devreme condițiile și pregătește etapele eliminatorii în paralel cu grilele.
Informațiile despre structura examenelor au caracter orientativ și reflectă sesiunile din anii anteriori. Numărul de întrebări, materiile și condițiile pot diferi de la an la an — verifică întotdeauna metodologia oficială a concursului pentru anul în curs, publicată de instituția organizatoare. GrileMAI este o platformă independentă de pregătire, neafiliată Ministerului Afacerilor Interne.
