Cum arată testul de admitere la școala de poliție: un subiect real, explicat grilă cu grilă

Întrebarea 8 din 90 · Limba română

Sunt corecte toate formele de genitiv-dativ din seria:

• a) zacuștii, ouălor, verzei, nurorii ✓
• b) zacustei, ouălor, verzei, norei
• c) zacuștii, ouălelor, verzei, nurorii
• d) zacustei, ouălor, varzei, nurorei

De ce a): Genitiv-dativul substantivelor feminine se formează de la forma de plural: zacuscă → zacuști → zacuștii; varză → verze → verzei; noră → nurori → nurorii. „Ouălor” e forma corectă a neutrului ou (ouă → ouălor), nu „ouălelor”. Variantele b și d cad la „norei”/„nurorei” și „zacustei”; c la „ouălelor”. Tiparul de concurs: patru forme evaluate simultan — una singură greșită descalifică seria.

Întrebarea 17 din 90 · Limba română

În enunțurile Mi-e s̲o̲m̲n̲ și Mi-e f̲r̲i̲c̲ă̲., cuvintele subliniate au următoarele funcții sintactice:

• a) complement direct, complement direct
• b) subiect, complement direct
• c) subiect, subiect ✓
• d) complement direct, subiect

De ce c): În „Mi-e somn” și „Mi-e frică” verbul „a fi” e predicativ (= „a exista”, „a se simți”), iar „somn” și „frică” sunt substantive în nominativ care răspund la întrebarea „ce este?” → subiect. Capcana: „mi-” (dativ) pare să facă din „somn” un obiect, dar complementul direct cere acuzativ cu „pe”/fără prepoziție lângă un verb tranzitiv — „a fi” nu e tranzitiv.

Întrebarea 27 din 90 · Limba română

Cuvintele subliniate din enunțul Mă bazez p̲e̲ s̲o̲r̲a̲ mea și contez p̲e̲ ai mei p̲ă̲r̲i̲n̲ț̲i̲. au următoarele funcții sintactice:

• a) complement direct, complement direct
• b) complement prepozițional, complement prepozițional ✓
• c) complement direct, complement prepozițional
• d) complement prepozițional, complement direct

De ce b): „Mă bazez pe” și „contez pe” sunt verbe care cer obligatoriu prepoziția „pe”; substantivul care urmează nu e obiectul acțiunii, ci termenul cerut de regimul prepozițional al verbului → complement prepozițional (terminologia nouă din tematica 2025; în manualele vechi era „complement indirect”). Complementul direct cu „pe” apare doar la persoane fără prepoziție regentă: „O văd pe sora mea”.

Întrebarea 33 din 90 · Limba română

În enunțul Strugurii au fost culeși, așezați în lăzi și apoi depozitați în siguranță. există:

• a) un predicat verbal și două predicate nominale
• b) trei predicate verbale ✓
• c) trei predicate nominale
• d) un predicat nominal și două predicate verbale

De ce b): „Au fost culeși”, „(au fost) așezați”, „(au fost) depozitați” sunt trei forme de diateză pasivă ale unor verbe de acțiune → trei predicate verbale. Capcana este forma „au fost + participiu”, care arată ca un predicat nominal; dar „a fi” e aici auxiliar al pasivului, nu verb copulativ — testul: agentul acțiunii poate fi exprimat („de către culegători”).

Întrebarea 41 din 90 · Legislație MAI

Conform art. 34, alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, polițistul este îndreptățit să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei numai în situația în care:

• a) se stabilesc zone speciale de siguranță publică
• b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta ✓
• c) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu public în care accesul este supus controlului informal
• d) aceasta desfășoară o activitate care nu este supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări

De ce b): Art. 34 alin. (1) din Legea 218/2002 enumeră situațiile în care polițistul poate legitima: printre ele, când „există motive verosimile pentru a bănui că persoana a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale”. Distractorii schimbă un cuvânt-cheie: „control informal” (legea spune acces supus controlului), „activitate care NU este supusă autorizării” (legea vizează activitățile care SUNT supuse autorizării). La legislație, întrebările se câștigă pe cuvântul schimbat.

Întrebarea 47 din 90 · Legislație MAI

Conform art. 45, alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistului îi este interzis:

• a) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public ✓
• b) să facă parte din organizații sindicale
• c) să adere la asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific
• d) să fie membru în asociații culturale, religioase și sportiv-recreative

De ce a): Art. 45 alin. (1) din Legea 360/2002 interzice polițistului să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public și să facă parte din partide. Celelalte trei variante descriu drepturi, nu interdicții: polițiștii pot fi membri de sindicat (art. 45 se referă la partide, nu la sindicate) și pot adera la asociații profesionale, culturale, religioase sau sportive.

Întrebarea 63 din 90 · Educație civică și logică

Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede la art. 9 că:

• a) nimeni nu trebuie să fie supus la torturi și nici la pedepse
• b) nimeni nu trebuie să fie discriminat
• c) nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar ✓
• d) nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa

De ce c): Articolul 9 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar”. Celelalte variante sunt tot din Declarație, dar la alte articole: tortura la art. 5, nediscriminarea la art. 2 și 7, proprietatea la art. 17. La civică, întrebările pe Declarație cer numărul articolului, nu doar ideea.

Întrebarea 72 din 90 · Educație civică și logică

În limbaj formal, contradictoria propoziției „Unii oameni sunt sinceri” este:

• a) SaP
• b) SeP ✓
• c) SiP
• d) SoP

De ce b): Propoziția „Unii oameni sunt sinceri” e particular-afirmativă (SiP). Contradictoria ei e propoziția cu cantitatea și calitatea opuse: universal-negativă, SeP („Niciun om nu este sincer”). Contrara lui SiP nu există (contrarietatea e între universale); SoP e subcontrara, SaP e supraalterna.

Întrebarea 75 din 90 · Educație civică și logică

Analizând următorul silogism, identificați concluzia acestuia „Toate pisicile sunt vertebrate, întrucât toate mamiferele sunt vertebrate și toate pisicile sunt mamifere”:

• a) Toate pisicile sunt vertebrate. ✓
• b) Toate mamiferele sunt vertebrate.
• c) Toate pisicile sunt mamifere.
• d) Toate pisicile sunt nevertebrate.

De ce a): Într-un silogism, concluzia e propoziția susținută de celelalte două (premisele), indiferent unde stă în frază. „Întrucât” introduce premisele: „toate mamiferele sunt vertebrate” (majora) și „toate pisicile sunt mamifere” (minora); ce rămâne — „toate pisicile sunt vertebrate” — e concluzia. Varianta d e falsă și nici nu apare în text.

Întrebarea 83 din 90 · Limba engleză

They ... for several minutes when the lights ... out.

• a) have been working/went
• b) were working/went
• c) were working/gone
• d) had been working/went ✓

De ce d): „They HAD BEEN WORKING for several minutes when the lights WENT out”: acțiunea în desfășurare care începuse înaintea altei acțiuni trecute cere past perfect continuous; întreruperea, o acțiune scurtă în trecut, cere past simple. „Were working” (b) e posibil în vorbire, dar „for several minutes” marchează durata anterioară, deci past perfect; „gone” fără auxiliar (c) e greșit.

Întrebarea 86 din 90 · Limba engleză

“Shall I invite John to the party?” “Well, were I you, I ... him.”

• a) will invite
• b) am inviting
• c) didn’t invite
• d) would invite ✓

De ce d): „Were I you” e inversiunea condițională formală pentru „If I were you” — condițional de tip II, ireal în prezent → în propoziția principală se folosește „would + infinitiv”: „I would invite him”. „Will invite” ar cere condițional de tip I („if I am”), iar „didn’t invite” nu e o formă de condițional.